luni, 21 septembrie 2009

in loc de raspuns

Stiu doar ca am fugit.

doar plimbarile lungi, nocturne, pe trotuare largi si pustii pot limpezi gandurile.
usa era acolo. neagra dar prietenoasa, aproape ca-i stiu mirosul. de cate ori nu m-am lipit cu nasul de ea ca sa ma ascund de vizor..si totusi, cand s-a stins lumina, s-a lasat intunericul peste tot si am inghetat.

usa blocului era inchisa, ca si cand tocmai iesisei si o inchisesei cu grija. ma amuza de fiecare data cand ne intorceam pe 14 carari acasa si, desi abia mergeai, imbratisand peretii, inchideai cu religiozitate usa, usor, fara zgomot, aproape cu aceeasi grija meticuloasa rezervata lustruirii aparatului, sau manevrarii condimentelor.

cred ca si asta mi-a placut. m-am indragostit de gesturile mici, de prietenii tai, de apucaturile maniacale. si cand am deschis usa, am gasit-o. poate era sora mai mica a emmei, emma in varianta viguroasa, dar cu acelasi tors de sfarleaza de matase cu care te invaluie din mustati pana in varful cozii.

in fata tufelor de langa benzinarie nu m-am mai putut abtine. am rupt cu dusmanie globuletele albe si le-am calcat, le-am aruncat pe trotuar pocnindu-le cu piciorul, as fi vrut sa le pocnesc pe toate, sa le las acolo, pe asfalt, sa fac sa tasneasca zeama aia din crusta lor delicata, dar erau ma multe ca niciodata, sute, parca cu cat striveam mai multe cu atat vedeam mai multe, se multiplicau in nestire, se transformau in ciorchini.

aveam 2 tigari. vroiam sa le fumez privindu-te, sa iti pun mana pe obraz, chiar daca mirosea a sapun si tutun, sa plec si sa nu te mai vad niciodata.

later edit: citind postul tau, care e minunat, am realizat cat de diferit a fost, cat de uman si pe de alta parte cat de mult m-am transformat eu in astia 2 ani, incercand sa fiu mai meticuloasa si mai hotarata, asa ca tine..parca am facut un transfer de personalitate.

Un comentariu:

  1. am citit blogu tau dintr-o suflare, toate posturile, pt ac ama dat peste el, de undeva, nu ca mi l-ai fi dat tu. Poate daca il citeam mai demult, te cunosteam mai binea. poate daca m-ar fi interesat, poate daca ai fi crezut ca ma intereseaza... speram sa gasesc niste chestii despre mine, scormoneam asa, vezi iar egoist, da si cand am mini gasit, m-a lovit asa o tristete, ca din blogul asta reiese ca esti trista si nu fericita, si deci eu n-am facut nimica, cand tu traiai paralel si nah...
    te-as fi sunat aseara, nu stiu dece, de nimic asa, creca ii zice dor, da mi s-a facut frica si am zis ca mai incolo, si mai incolo s-a facut prea tarziu si am zis sa nu te deranjez si nu te-am mai sunat.
    si lenes iar, nu stiu cum sa-ti explic, sau zic ca nu stiu, si tot sper sa te las pe tine, sa intelegi tu, nici eu nu stiu cum e mai bine, si uite asa pana la urma probabil nici nu o sa-ti mai aduci aminte de mine. da tare mult as vrea sa intelegi si sa ajungi la o concluzie, da acuma eu stiu care o fi aia buna? nu stiu ce dracu s-a petrecut, sa fiu al dracu daca stiu.
    oare s-or putea iubi 2 oameni cu adevarat, da sa nu poata sa fie impreuna? ma intreb? tu cred ca ai zice ca nu. ma rog, nu stiu ce cacat e asta.
    ma duc sa fumez. si ti-as mai scrie si alea 2 litere cu . intre ele da mi-e frica.
    ma ustura nasu.

    RăspundețiȘtergere